Pagina (37/388)

   

pagina


Pagina_Precedente  Pagina_Successiva  Indice  Copertina 

      » 'Nta stu mentri la Riggina si java arriminannu(135), vinni l'ura, e parturíu: e fa 'na bedda figghia fimmina. Cunsidirati 'nta ddu palazzu chi cuntintizza chi cci fu! Hannu pigghiatu 'na nurrizza, e misiru sta nurrizza sutta terra cu la picciridda, pr' 'un cci fari vìdiri nè celu nè terra. 'Nsumma sta picciridda java criscennu ad ura e a puntu, senza vìdiri nenti. Arrivannu all'età di sett'anni, 'na jurnata a la nurrizza cci parsi ca la picciridda durmía; dici: — «Mi vogghiu allianari tanticchia;» si pigghia un fusu e 'na cunocchia e si misi a filari, spirannu ca la picciridda durmía a sonnu 'nchinu. Veni e chi fa? cci veni di jiri a vìviri un bicchieri d'acqua ddà dintra(136), posa lu fusu e la cunocchia supra 'na seggia e si nni va. Cu' si va a 'rruspigghia? — la picciridda. Si susi la picciridda di lu lettu, vidi lu fusu, cci parsi 'na cosa nova; si lu pigghia 'mmanu, e subbitu resta 'ncantata.
      Jamu a la nurrizza. Comu trasi la nurrizza e vidi la picciridda 'ncantata ca paría 'na murticedda: — «Figghia! Figghia! e comu fazzu?!» e si metti a gridari. Li vuci si sentinu sina a susu; scinni lu Re, la Riggina, e vidinu la picciridda, a sènziu sò(137), comu avissi statu morta. Lu patri chiancennu a chiantu ruttu, subbitu subbitu ha pigghiatu la picciridda, cci fa fari tri àbbiti unu megghiu di n'àutru, e la fa vèstiri: — «Chisti su' l'àbbiti chi t'avia a fari pi lu 'nguaggiu, figghia mia,» e la fa purtari 'nta 'na casina sua 'n campagna. Cci conza un billissimu catalettu, l'ha chiusu 'nta sta casina, e sta casina 'un si grapíu cchiù.


Pagina_Precedente  Pagina_Successiva  Indice  Copertina 

   

Fiabe novelle e racconti popolari siciliani
Volume Secondo
di Giuseppe Pitrè
pagine 388

   





Nta Riggina Nsumma Riggina