Pagina (51/388)

   

pagina


Pagina_Precedente  Pagina_Successiva  Indice  Copertina 

      Cci muríu la mugghieri a stu mircanti, e si maritò arreri. La parrastra avia 'na granni gilusia di li biddizzi di sta sò figghiastra, e cci facia sempri minisprezzi. Lu frati 'un putennu cchiù suffriri sta cosa, pi disfizziatu si iju a mettiri a patruni nni lu Re; e lu Re si lu pigghiau pi cammareri e lu vulía bèniri tantu. Ciciruni avia lu ritrattu di sò soru, e comu truvava tantìcchia di largu, lu niscía e si lu mittía a vasari e a taliari. 'Nta la Curti, 'na cosa ca nn'avìanu 'na certa 'mmìria ca lu Re vulia bèniri a Ciciruni, e circavanu la menza scusa pi livarisillu di 'mmenzu. 'Na jurnata iju unu di chisti nni lu Re e cci cunta ca Ciciruni 'un travagghiava propria, cà avia un ritrattu, e la testa l'avia sempri a stu ritrattu. Lu Re si misi 'n fantasia; poi pi cuitàrisi lu ciriveddu vosi vìdiri lu ritrattu. — «Di cu' è stu bellu ritrattu, Ciciruni? Di la tò 'nnamurata, ah!?» — «Nonsignura, Maistà; chista è mè soru.» — «Tò soru! E tu 'na soru accussì bedda hai? Fammilla a vìdiri!»
      Ciciruni parti e va nni sò soru pi purtalla nni lu Re. La parrastra comu 'ntisi ca lu Re vulia purtata a sta picciotta, cchiù cci acchianau la gilusia; ma fncíu. Ciciruni parti e parti cu la soru. La sira cci scura 'nta 'na campagna sularina, e si scontranu cu 'na pocu di fati; una di chisti cci cumprimintau n'aneddu a la soru di Ciciruni e cci dici: — «Te', figghia mia: st'aneddu ti servi pi li to' bisogni.» Juncennu a palazzu riali, lu Re arristau alluccutu di li biddizzi di sta picciotta e la vosi pi mugghieri.


Pagina_Precedente  Pagina_Successiva  Indice  Copertina 

   

Fiabe novelle e racconti popolari siciliani
Volume Secondo
di Giuseppe Pitrè
pagine 388

   





Nta Curti Ciciruni Ciciruni Ciciruni Maistà Ciciruni