Pagina (124/388)

   

pagina


Pagina_Precedente  Pagina_Successiva  Indice  Copertina 

      » Si metti a caminari, e si 'nfila 'nta stu palazzu; trasi, e vidi a dui siduti, chi stavanu ripusannu. Iddu stancu e comu un dispiratu, si sedi cull'àutri. Mentri eranu tutti quattru assittati, 'ntra lu mezzu di lu cammaruni cc'era un fanali addumatu; mentri iddi eranu misi tutti quattru comu li muti, vidinu vèniri un ogghialureddu(358). St'ogghialoru si metti sutta lu fanali, e cci dici: — «Va, scinni.» Lu fanali scinniu, e l'ogghialureddu cci misi l'ògghiu. Cci dissi l'ogghialureddu a lu fanali: — «Nenti mi cunti?» — «Chi t'haju a cuntari e cuntari? Avirria 'na cosa di cuntàriti!» — «Cuntamilla.» — «Senti, cci dici lu fanali. Cc'era un patri, ca pi 'un vuliri cchiù figghi fimmini, cci avia dittu a sò mugghieri, ca si facía fimmina cci l'ammazzava. La mugghieri, pi livariccilla di davanti, fici spirìri la picciridda. — Senti! Sta picciridda, quannu fu granni, fu mugghieri di Re; stu Re, pi un tradimentu chi cci fici un Cavaleri, si la purtau a Munti Piddirinu, cci detti un corpu, e la lassau ddà 'n terra. Si cci truvau a jìricci un medicu; stu medicu 'ntisi un lamentu. (E chiddi tri chi si guardavanu l'unu cull'àutru, comu stunati, ed Alì chi trimava comu un merru(359)) — Senti: Stu medicu si avvicinau 'nsèmmula cu la mugghieri unni sintía la vuci, e chi vidi? vidi una billissima giuvina, jittata 'n terra, firuta. Si la purtau a la casa, e cci affidau la picciridda, chi fu ammazzata di lu schiavu pi odio ch'iddu avía a la giuvina....» — Si vôta l'ogghialureddu: — «Mischina!


Pagina_Precedente  Pagina_Successiva  Indice  Copertina 

   

Fiabe novelle e racconti popolari siciliani
Volume Secondo
di Giuseppe Pitrè
pagine 388

   





Cavaleri Munti Piddirinu Stu