Pagina (216/388)

   

pagina


Pagina_Precedente  Pagina_Successiva  Indice  Copertina 

      VI, cap. IX; uno che urta nel facchino esclama: «Oh! bestia, vattene a Napoli, se non sai far nulla!» Ed il facchino parte.
      LXXXVI.
     
      Sfurtuna.
      'Na vota si riccunta ca cc'era un Re e 'na Riggina; stu Re e sta Riggina avìanu setti figghi fimmini, e la cchiù nica si chiamava Sfurtuna. Cci veni 'na gran guerra a lu patri; perdi, e lu levanu di lu tronu, e lu pigghianu priciunèri. Essennu stu Re priciunèri, la casa vinni a dipèrdiri. La Riggina appi a lassari lu palazzu e s'appi a 'dduari 'na casa di sparagnu. Li cosi cci jàvanu sempri a coddu sutta(544), e s'arridducíu 'nta un statu ca pi miraculu avìanu di manciari. 'Na jurnata passa un putiàru: la Riggina lu chiama p'accattari dui ficu(545); 'nta mentri accatta sti ficu, passa 'na vecchia e cci addimanna la carità. — «Ah! matri granni(546), cci dici la Riggina, s'io putissi, àutru chi la caritati vi farría; ma io nun pozzu, ca sugnu puviredda.» — «E com'è ca siti puviredda?», cci dumanna la vecchia. — «Ah! matri granni! 'un sapiti ca io sugnu la Riggina di Spagna, e pi 'na guerra chi cci ficiru a mè maritu, cadivi 'n vàscia fortuna!» — «Mischinedda! raggiuni aviti. Ma lu sapiti l'accaciùni ca tutti cosi vi vannu a coddu sutta? 'Nta la casa aviti 'na figghia ca è veru sfurtunata; e 'un vi putiti vìdiri lustru mentri l'aviti 'nta la casa.» — «Ora, a mè figghia nn'hê mannari?!» — «Sissignura.» — «E cu' è sta sfurtunata di li me' figghi?» — «Chidda ca dormi cu li manu 'n cruci. Stanotti jiti passannu cu la cannila davanti li vostri figghi: a cui cci truvati li manu 'n cruci, chista nn'aviti a mannàri.


Pagina_Precedente  Pagina_Successiva  Indice  Copertina 

   

Fiabe novelle e racconti popolari siciliani
Volume Secondo
di Giuseppe Pitrè
pagine 388

   





Napoli Riggina Riggina Sfurtuna Riggina Riggina Riggina Riggina Spagna Nta