Pagina (234/388)

   

pagina


Pagina_Precedente  Pagina_Successiva  Indice  Copertina 

     
      Do Giuseppi pi 'na parti cci piacía; ma pi 'n'àutra parti era cunfusu e nun sapía comu cci avía a rinièsciri. Quannu Giuvannuzza si vutava, iddu cci dicia: — «Unni nni puorti, Giuvannuzza? Tu mi sta' arruinannu.» E Giuvannuzza comu lu cuntu 'un fossi lu suo, tirava avanti. E scuontra 'n'àutra massaria di cavaddi e di jimienti. Lu picciuttieddu chi guardava, cci tirau 'na pitrudda; idda lu fici scantari, e lu guardianieddu cci dissi a lu Re, quannu lu Re cci spijau, ca dda massaria era di Do Giuseppi Piru.
      Caminannu ancora, scuntraru un puzzu, e la Mammadràa era assittata nna lu puzzu. Giuvannuzza si misi a curriri tutta spavintata pi mariulìggiu(578): — «Cummari cummari, tajàti(579) cu' sta' viniennu? Uora sta cavallaria nn'ammazzanu. Nn'ammucciamu 'nta lu puzzu?» — «Gnursì, cummari!» cci dici la Mammadràa spavintata. — «Vi cci jettu a vui prima?» cci dici Giuvannuzza. — «Gnursì, cummari!» E Giuvannuzza sdirrubba la Mammadràa 'nta lu puzzu; e acchiana susu nna lu palazzu di la Mammadràa. Do Giuseppi Piru iju appriessu a Giuvannuzza, cu sò mugghieri, sò soggiru e tutta la cavallaria. Giuvannuzza li purtava a firriari tutti l'appartati, ammustrànnucci li ricchizzi. Do Giuseppi Piru prïatu ca avia truvatu la sò sorti; e lu Re cchiù prïatu d'iddu ca sò figghia s'avia misu 'nta fasci d'uoru. Cci fuoru 'na puocu di juorna di fiesta; e poi lu Re cuntintuni si nni turnau a lu sò paisi, e sò figghia cu sò jènnaru arristaru.
      'Na jurnata Giuvannuzza affacciò a lu finistruni; e Do Guseppi Piru cu sò mugghieri acchianò a l'àstracu.


Pagina_Precedente  Pagina_Successiva  Indice  Copertina 

   

Fiabe novelle e racconti popolari siciliani
Volume Secondo
di Giuseppe Pitrè
pagine 388

   





Giuseppi Giuvannuzza Giuvannuzza Giuvannuzza Do Giuseppi Piru Mammadràa Mammadràa Giuvannuzza Giuvannuzza Mammadràa Mammadràa Giuseppi Piru Giuvannuzza Giuseppi Piru Giuvannuzza Do Guseppi Piru