Pagina (283/388)

   

pagina


Pagina_Precedente  Pagina_Successiva  Indice  Copertina 

      Arrivatu a la sò cità, Ardanti si iju a prisintari a lu Palazzu di lu Re, e dissi chi era furasteri, e prigau lu Re si lu vulía accittari a Palazzu, o dàricci quarchi 'mpegu. Stu Re comu lu vitti, ristau maravigghiatu di li so' belli maneri, e l'accittau comu un figghiu; e a picca a picca lu misi a fari quasi patruni nni lu Regnu; vidennu poi chi lu giuvini cci purtava li così 'n chianta di manu, lu fici patruni assolutu. 'Na jurnata si lu chiamau, e cci dissi: — «Figghiu mio, io sugnu vicchiareddu, io ti cunsignu tutti li me' Stati, tutti li mei scritturi; fa tu, e lu Signuri ti ajuta.»
      Ardanti, cu cchiù 'mpegnu accuminciau a guvirnari. 'Na vota esaminannu certi carti trova un grossu debitu chi aveva a pagàricci lu Re, patri di Fiurina. Comu vitti sta cosa, cci dici a lu Re chi iddu avía a 'ntimari 'na guerra. Lu Re dumannau: — «Ma a cui sta guerra?» — «A lu Re — comu dicissimu — di Spagna, ca vi divi dari 'na gran summa di dinari.» Lu Re cci rispunni: — «Figghiu miu, tu nun si' lu patruni di fari chiddu chi vôi? fa tu ca si' giudiziusu.» Ardanti subbitu scrivi a lu patri di Fiurina, o pagava lu debbitu, o la guerra. Arrivannu sta littra a chiddu Re, la leggi, e cci rispunni ca iddu nun putía pagari stu debbitu; si cci vulìanu fari la guerra, cci l'avissiru fattu; iddu era pronti. Ardanti com'appi la risposta, si priparau pi la guerra. Si misi a la testa di l'esercitu; lu patri di Fiurina priparau lu sò esercitu, e si misi puru a la testa di li so' surdati. Arrivannu a lu puntu di cummattìrisi, Ardanti purtava sempri vittoria, e 'nta 'na battagghia fici priciuneri a lu patri di Fiurina.


Pagina_Precedente  Pagina_Successiva  Indice  Copertina 

   

Fiabe novelle e racconti popolari siciliani
Volume Secondo
di Giuseppe Pitrè
pagine 388

   





Ardanti Palazzu Palazzu Regnu Stati Signuri Fiurina Spagna Fiurina Fiurina Ardanti Fiurina