Pagina (285/388)

   

pagina


Pagina_Precedente  Pagina_Successiva  Indice  Copertina 

      Si vôta iddu, e cci dici: — «Ebbeni, si vui lu vidissivu, lu canuscissivu a stu giuvini?» — «Io lu canuscissi, ma cu' sa s'è vivu!...» A sta cosa Ardanti si svilau, e cci cuntau tutti li so' passaggi, e cci mustrau l'aneddu chi cci avia datu quannu s'avianu datu parola. Idda, a chistu, si cci jetta a lu coddu e figuràmunni la gioja.
      Ardanti scrivi subbitu a lu Re chi accetta lu matrimoniu; lassa a Fiurina, e curri a scarciarari lu patri e la matri: si 'mmarcanu tutti quattru e fannu vela. Arrivatu chi fu a lu Palazzu, cunsigna Fiurina a sò patri dicènnucci ca a stentu l'avia pututu pirsuadiri.
      Si fici un gran cummitu, e 'mmenzu di lu cummitu chiddu Re chiamau di nnomu ad Ardanti. Lu Re patri di Fiurina sintennu stu nnomu: — «Tu Ardanti si'?» — «Ardanti Ardanti! rispusi lu giuvini. Ardanti! Aviti fattu 'nvicchiari a mè patri e a mè matri 'nta un funnu di càrciari. (E dicennu chistu cci prisenta lu Principi e la Principissa.) «Viditi comu sunnu arriddutti?!» L'urtima parola chi potti diri lu patri di Fiurina fu: — «Dunca tu Ardanti si'?!..» E dicennu sta parola, cadi, e mori.
      Palermo(689).
      C.
     
      Lu mircanti 'smailitu Giumentu.
      Cc'era 'na vota un Re; stu Re 'na jurnata iju a caccia cu tutta la sò sirvitù. Mentri java caccïannu s'annègghia lu tempu e accumenza a chiòviri l'acqua pìsuli pìsuli(690). Curri di ccà, curri di ddà: si spersiru tutti, e lu Re si iju a ricuvirari 'ntra 'na casina sularina, unni attruvau un vicchiareddu ca cci detti alloggiu, e cci asciucau li robbi.
      La notti mentri lu Re era menzu appinniccatu, senti ca lu vicchiareddu parrava a vuci forti.


Pagina_Precedente  Pagina_Successiva  Indice  Copertina 

   

Fiabe novelle e racconti popolari siciliani
Volume Secondo
di Giuseppe Pitrè
pagine 388

   





Ardanti Fiurina Palazzu Fiurina Ardanti Fiurina Ardanti Ardanti Principi Principissa Fiurina Ardanti Giumentu