Pagina (311/388)

   

pagina


Pagina_Precedente  Pagina_Successiva  Indice  Copertina 

      » — «Ah, poviru vecchiu, dici Peppi, aviti ragiuni ca siti stancu e travagghiati pri tant'anni: vuliti chi arriminu tantìcchia eu e vu' ripusati?» — «E tu cci la fai?» — «Gnursì.» — «'Nca videmu.» Peppi cci livau la furcina a lu vecchiu e cu tutta la sò forza a 'rriminari. Turutùn, turutùn, turutùn. — «Bonu cci vai, dici lu vecchiu; 'nca ora m'arriposu tanticchia.» — «Gnursì, dici Peppi, ca pri com'ora arriminu eu.»
      Tant'è, lu Peppi arriminau finu a jornu; chiama a lu vecchiu: — «Eu, dici, mi nni vaju, ca hê jiri pri la Bella di la stidda d'oru.» Lu vecchiu l'abbrazzau chiancennu e dicènnucci: — «Oh quant'obbligu chi t'haju ca m'ha' fattu ripusari 'na notti doppu trimmila anni chi nun chiuju occhiu e mancu m'assettu! Te', figghiu, dici, eu ti vogghiu ajutari a la 'mprisa chi pigghiasti, te' stu filu di la mè varva ca ti servi a li to' bisogni.» Si scippa un longu pilu di la sò varva e cci lu duna. Dipò' cci dici: — «Vidi ca a la fini di stu voscu cc'è setti ciumàri, poi setti muntagni, poi setti vòscura: passi tutti sti ciumàri, sti muntagni e sti vòscura, e veni lu Statu di la Bella di la stidda d'oru.» Lu Peppi si licinziau e s'ha misu arreri 'n caminu.
      Camina e camina, lu voscu finíu e cumpareru li setti ciumàri. Si 'nfila 'ntra l'acqua cu tuttu lu cavaddu, e lu cavaddu si metti a natari pirchì funnu 'un si nni truvava. Nata, nata, nata, la ciumàra nun finía mai, e nun si juncía mai a la riva a dda banna, cu tuttu ca paría tuccarisi cu li manu. Lu cavaddu nun putía cchiù a natari e avía lu ciatuni e paría ch'era sempri a 'na banna.


Pagina_Precedente  Pagina_Successiva  Indice  Copertina 

   

Fiabe novelle e racconti popolari siciliani
Volume Secondo
di Giuseppe Pitrè
pagine 388

   





Peppi Peppi Peppi Bella Statu Bella Peppi