Dal mare alla poesia di Mario Mazzone



Gesù aiutato da Simone il Cireneo

poesia di Mario Mazzone

Lu sudore i cole fine in pette,
nzi pò manche asciugà nghi li mana su,
lu sole su la cocce forte forte batte,
è l'ultima iurnate di Criste Gesù.

Cammine piane piane lu Signore,
la croce su la schine è pisante,
stu calvarie abbije a la bon'ore,
li suldate li maltratte tutti quante.

Ma lunghe lu tragitte di lu dolore
a vidè stu Criste, ci sta pure nu certe Simone
N'ommine, veramente tutti core
solo esse a corso in aiuto a lu Signore.

E' veramente nu sant'omo stu contadine
appena vede Gesù subite i s'avvicine,
si mette su li spalle sta Santa Croce
e piane piane, sente subite na voce;

i dice: Cirene pozza essere binidette
st'amore chi ti esce dentre lu pette,
tu ancora ni si chi è custù,
è lu Salvatore di lu monne, Criste Gesù.

Ma Gesù tutte soddisfatte
ringrazie qust'ommine veramente,
mo è sicure, la gente ninne tutte matte,
sono poche li persone priputente.